poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-02-21 | |
Un meșter dintre cei iscusiți
cioplea cu meșteșug odată, o halcă de piatră, mare, frumoasă și-i dădu meșteșugitul, din toată priceperea lui, o înfățișare chipoasă de fată, cu toți nurii femeiești la vedere. Într-o seară pe cînd ochea mulțumit, toată iscusința-i la lumînare și-o ungea drăgăstos în uleiul privirilor ca pe-o icoană, se nimeri prin preajmă un daimon ogîrsit cu gust de cîrcoteală: „ Las’o dracului de chițibușeală, jupîne cioplituri d’ astea cu nas, buze, țîțe, picioare, poate născoci orice ageamiu fă și mătăluță o lucrare, asupra căreia să se oprească, înfiorat și ochiul lui Dumnezeu!” Atît îl cicăli arătarea pe om, că meșterul, afanisit de critica neîndurătoare, se-nfurie puse mîna pe ciocan și sparse fata. (acu dacă mă gîndesc bine daimonul avea dreptate nimic din ce-i ușor nu-ți poate aduce mulțumire deplină) după care fiindu-i rușine ori milă, de rănile marmorei nevinovate se puse să le ascundă dibaci și șlefui bolovanul preț cam de doi ani jumate (nu eram prin preajmă, dar pot să vă spun că i se tociră de atîta trudă buricele gîndurilor) iar cînd lucrul fu încheiat, ce să vezi, dinaintea lui, ca o flacără de piatră o măiastră, fără ochi, aripi sau cioc doar Zborul însuși
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate