Tăcut-au anii, vreo treizeci, din urmă.
Aplaudă venirea-mi, vag, prezentul
Căci fost-am până azi întors spre lentul,
Ori spre tumultu-acestor zile-turmă.

Spre zorii ce izbesc în zări accentul
Îl șad și Amintirea mi se curmă;
Doar un memento dulce mă mai scurmă
Din ceasul veseliei. Sentimentul

Acesta,-n clipă,-o închinare cere
Și ruga, în genunchi, mi-e tot avutul;
Omăt e-n jur. Rotulele-avere

Cad Domnului, înzăpezite. Cnutul
Preface rugăciuni în giuvaiere
Și viitorul vine, ard trecutul...