poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-01-16 | |
Nu s-a întrebat niciodată
De ce părul ei e din tămâie Și pielea a mir ce se întinde leneșă de sus în jos, Așa s-a născut , Cu ochii pictați bizantini Și doi Apostoli ce stau de strajă la picioare măsurând talpa de-a curmezișul Cu două candele aprinse. Din piept îi sclipesc cioturi de lumină, De acolo îi vin din când în când strămoșii la cină. Fata popii s-a mutat în leagăn trei îngeri se străduiesc să o împingă, doar doar sufletul ei își va lua zborul dar azi, azi Cerul e închis. E ziua lui liberă de când lumea s-a transformat într-o beteală fosforescentă. Fata asta Nu știe să vorbească decât cu Dumnezeu într-o limbă încâlcită din vremea Potopului Și să împletească din lut și salivă, Castele cu prunci și bărci pentru naufragiați.. Ei o caută cu lumânarea, Gura lor nu știe decât să o adulmece peste degete până la piept Acolo se opresc să se scalde, Apa din inima ei le spală picioarele Și ies curați la malul inimii, Acolo îi așteaptă altă piele Piele din pielea ei, Limbă din limba ei, Carne din carnea ei Până la Apus când, Fata popii închide ochii și pleacă.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate