E târziu pentru noi, pentru mine-i târziu
Să alerg după vise ce se mistuie-n zori...
Dar tot alerg mereu pe-același drum pustiu,
Când luna rătăcită răsare dintre nori.


Te zăresc pentr-o clipă ! E-același vis mereu!
Te-ntorci încet spre mine și buzele se-ating...
Dar totul se destramă și nu sunt decât eu
Privind în noaptea rece cum stelele se sting.


Te doresc și-i greșit și mă doare și știu
Că n-o să-ți pot păstra iubirea dimineață,
Când soarele se naște din cerul sângeriu
Și mă trezește brusc ca dintr-o altă viață.


Te iubesc fără margini, te iubesc fără drept,
Te caut tot mereu pe drumul meu pustiu
Și-n fiecare noapte în visul meu te-aștept.
Te iubesc tot mai mult chiar dacă-i prea târziu!