La masă stau și amintirile dănțuie în spatele minții
Lăutarii din telefon fredonează o romanță veche
În amurgul timpului trecut mă pierd
Toate trec și ne întrec

Aș mai fi odată cu amintirile nenăscute niciodată
Când eram ce-aș fi fost din vremea demodată
Cântă lăutare beției de amintiri în care zac
Că tot n-aș face ce am vrut să fac

Lasă-mă să-mi cânt versetele ce-mi mângâie clipa
Ce pe nimic din lumea asta nu le-aș da
Vezi-mi zâmbetul cum te îmbie la bucurie
Din ce-a mai fost și n-a mai vrut să fie

Întoarce-te și cântă și naturii ce în liniște privește
Ce-aș mai bea un vin, lângă amintirile ce mă necăjesc
Sunt tot acolo și tot în jos privesc
La vremurile de altădat ce acum se opintesc

Invit la dans singurătatea ce abătută stă într-un colț
Zâmbesc când mă apropii, iar ea sfioasă acceptă duios
Am fost cu ea mereu, da acu` o descopăr în mod plăcut
Ea m-a ținut de mână atâta vreme ce-a tot trecut

Lângă noi se așează vremea ce timpul îl opri în loc
Când ne văzu îmbrățișați ne cunună cu voie bună
Măcar atât să mai rămână din amintirea încărunțită
Ce am visat a fi la braț cu cel ce-a fost