Un început de drum...
Oare?
Dar înecat în fum.
Doare...
O lacrimă în suflet
Și în priviri doar tunet.
Sfâșiați de dor,
Ochii triști ce mor
Au stins un om. Troian
De amintiri se pierd în van.
Pe stradă, cristalin, un clopoțel
Vestește bucurie și căldură.
Pentru mine, totul e la fel.
Sufletul mi-e-nchis într-o armură
Rece, dureroasă, goală.
Și ziua, ca de smoală,
Se stinge împietrită.
O lume părăsită
Moare sub zăpadă.
Începe să ardă o lumânare însângerată.
Mă pierd în apus pentru altădată.
Soarele se scufundă-n adâncuri,
Lumea apune; torturi
Purpurii; totul s-a dus.
Lumea, eu, cu tine am apus.