Oricie ai fi, te astept la capatul lumii,
cu toamna alergand prin suflet…
Oricine ai fi, langa tine, marea imi mangaie visele
si-mi alunga tristetea…
Oricine ai fi, in vis, inspir doar existenta ta
si alerg nebuna dupa tine, pe plaja pustie…
simt ploaia care spala urma soarelui de vara…
Oricine ai fi, sunt mult mai putin cand nu esti langa mine,
sa-mi mangai pleoapa si gandul cu umbra vantului de toamna…
Oricine ai fi, gandul ascunde dorinte dincolo de vise…
si rusinati ne ascundem de luna…
Oricine ai fi, traim lumi paralele
sub umbre reci si vechi de intuneric…
Dincolo de noi de abis.