poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-11-16 | |
Pierdut prin spațiu, hăituit de umbre
și himere într-un timp ce pare atemporal, mă simt asemenea unui android. Atât a rămas din propria-mi masculinitate. Restul, masă cărnoasă. Bicepși, tricepși, posteriori, trapez și pectorali la kilogram. Cât dorești. Fațadă exterioară de calitate. La ce-mi folosește oare acum acest ambalaj? În interiorul “carcasei” a rămas un sistem modular ale cărui valori și componente sunt în derivă, controllerul depreciindu-se “grație” lipsei de afecțiune și iubire la care am fost conectat în ultimul an. Motorul, diodele, s-au prăjit, nu mai vorbesc de senzorii care s-au redirecționat instantaneu în, și pe diverse orbite. Dintr-un homo sapiens ce-și oblăduia ginta într-un consens apreciabil cu regina visurilor virgine, am rămas numai o rămășiță pe eșafodul lumii. Regina și-a părăsit regatul. Deziluzie, amăgire și tristețe, toate într-o singură cupă. Le sorb. Le gust. Amar. Speranța că următoarea escaladare a Everestului va lega o alianță cu idolul iubirii și al fidelității, deschide o nouă variantă explorării mediului înconjurător. Până când speranța se va numi floare, mă învârt precum electronul pe propria-i orbită. 16 noiembrie 2009
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate