|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ neînsemnat, aproape invizibil, stinghereai într-un colț al muzeului de vise pierdute
■ Osana! Milostiv Fii-ne celor cu pohta în gât
■ am şi eu un if
■ Baladă de plută pe margine de flux
■ iarna de carne
■ Singurătate
■ nu pot respira
■ ESTE POETICUL O CALE DE CUNOAŞTERE ŞI ACŢIUNE? – COMENTARII LA HEIDEGGER
■ supradoză de nimic
■ Sonet (CCCLXI)
■ noaptea dintre amintiri
■ zolman locker privindu-se în sena 20 de zile mai târziu
■ Scrisoare către Bob Dylan
■ Cîntecul codului de bare îndrăgostit de codul qr
■ M-am agăţat de o frânghie cu gât vânăt
■ când vrei să te îndrepți spre Olimp, dar ai greșit sensul
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Sonet XLVII poezie [ ] (singurătatea … )
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Ovidiu Oana [pârâu ]
2009-11-07
| |
Singurătatea, când cel drag mi-e casă
E deznădejde. Dacă Dumnezeu
Nu-mi dă speranță, cum voi trece eu
De zidul orb, când celuilalt nu-i pasă?
Mai rabd un dor sperând. Poate mă mântui
De aspra ta sentință condamnat,
Să ies din labirint înseninat,
Sau dacă nu, prin iad, în veci să bântui.
Mi-e libertatea temniță mizeră.
Ce mic e universul pentru prins!
Când ”te iubesc!” răsună tot mai stins,
Nebun e, oare, cel care mai speră?
Arată-mi, Doamne, calea spre-mplinire,
Sau fă-mi din vise, tristă nălucire!
|
|
|
|