1.
iubirea noastră.
nu poate fi comparată
cu o frunză căzătoare ce strălucește
roșu până atinge pământul.
pomul în care se coc stelele se usucă.
în ochi lumina veștejită dezvăluie
un interior de plumb prin care
circulă curentul de plumb
topit în miocardul de plumb firește
al inimilor noastre confundate cu
cascada substanțelor chimice. Pe suprafața
lor ca niște sugative sigilate în alte
sugative hârtia în care am împachetat cadoul.
și toate trase în vidul din piept.
un vid ce cu timpul v-a fi absorbit.

2.
cum plecăm unul din celălalt?
nu știu. nu am găsit nicio ușă.
ea nu există. căutarea ușii este ușa.
cotrobăind ies și rămân acolo.
înțepenit în ieșire.

3.
văzută de sus cobra semăna cu o pisică
de mare eșuată cerând indiscutabil ajutor.

i-am smuls acul otrăvitor și ea m-a mușcat.
din colți mierea generală a țâșnit în mine
ca raza unei lanterne folosită în autopsie
otravă dulce și mătăsoasă
moarte fericită.

4.
vom întâlni aisberguri cu două capete
vom escalada vulcani cu două capete
cutreierați în lung și în lat de oameni
fără cap. Perechi ce se plimbă
pe faleză ținundu-se de mâna lor comună
de cele mai multe ori e vorba
de îndrăgostiți iar eu nu sunt primit în club.
Capetele lor inutile s-au
Sudat definind completul astfel încât
în sărut să nu încapă nicio reclamație.
Îndrăgostiții nu se îndrăgostesc.
și asta m-a convins.
în locul lor o fac neîndrăgostiții.
Pentru ei păsările inseamnă
stelele vesele și încântătoare în timpul lor liber
în care noi ceilalți le privim fără interes.



5.
Nimic nu explodează, numic nu s-a oprit din explozie
Aruncatul cât mai sus în aer este subiectul tuturor
Cercetătorilor.
Asta vă poate comfirma orice specialist.
Numai el studiază specialismul.


5.
Să renunțăm la cutia craniană.
Să umblăm cu creierul la vedere
Să fie el scalpul
Și mintea creierul.
Să vezi atunci operații...
Amputări de membre din care
Cresc de două ori mai multe
Membre. Și noi acoperiți
Pe ansamblu de unghiile celuilalt,
Amintiri unice săpate în carne.
Din palmele lui bem viață ca de la robinet.
Deși a avut o copilărie zbuciumată,
fiind crescut pe cruce. Câteodată
sunt norocos și pot dormi. Câteodată
stau locului harnic din cale afară.

6.
Visez sărutul nostru fără buze
Că suntem siamezi și ne sorbim respirațiile
doar pentru a supraviețui
Corpurile își văd de treabă prin pădurea de
Corpuri, al meu scrie asta în loc să scrie
asta. Al tău tinde să aparțină viitorului.
Dar ce nu e scris în cuvinte nu există.
Și nu a existat niciodată. Cât despre noi
Suntem doar extremitățile respirației comune
Cu capete în loc de mâini
cu capete îl loc de degete
Cu capete în loc de picioare
cu capete în loc de degete
Cu capete în loc de gât
Și totuși fără capete.
și peste ele capete,
capete, capete,
capete, capete,
capete, capete,
capete, capete,
capete, capete.
lungi ca firele de păr.