poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-10-18 | |
aș putea să-ți scriu un tratat despre senzații
ca de exemplu o dimineață de duminică în care cafeaua îți arde limba și-o stingi cu bere neagră vocea preotului de la episcopie răzbate pînă în balcon și mai sus în oase îți imaginezi un oraș de moschei să nu-ți aduci aminte că trebuie să scrii despre hipotermii și explozii vrei doar un oraș în care un muezin- poate să fie la fel de bine necunoscut te cheamă la rugăciune întinzi covorul faci o plecăciune și brusc îți iei zborul ai putea foarte bine să mori dar fără drama de după cînd toți spun ce ar fi putut să iasă din tine dar uite că ies fluturi fluturași votați băse votați crin dacă adorm nu mă simt bine fără sacul de unică folosință în care vomit pe la patru cam tot ce-am trăit tot ce-am trăit mă mănîncă de viu vomit în sacul de plastic senzația că ucid și ascund trupuri în saci de plastic ai fost la o expoziție de pictură ținută de niște elvețieni managerul s-a interesat de lucrările tale ți-a cumpărat una cu 120 de lire elvețianul a vîndut una cu doișpe mii îmi spui că ești mai bun decît ei eu rîd ești omul păianjen mă corectezi omul cu păianjeni sîntem oamenii cu păianjeni într-un colț le predai lecții despre impresionism într-un colț le predau lecții despre cum să nu facă ce am făcut la dracu nu muriți mă ca viespea de pe balcon chircită și necunoscută și totuși doare al naibii cînd te trezești dimineața te simți ca un pește cu un cîrlig înfipt în buză momeala să te trezești să mai umpli o zi ca un cozonac pregătit pentru un hram oarecare e prea tîrziu să te mai crezi al pacino într-o după-amiază de cîine e prea tîrziu pentru o altă după-amiază de cîine în care zaci beat lîngă o sticlă de whiskey ca un general care a pierdut o mie de oameni într-un raid oarecare și totuși doare al naibii cînd viața iese din tine întreabă dacă scaunul e cumva ocupat și-ți dă de băut din complezență din milă că nu e cineva lîngă tine care să urmărească un nenorocit meci de fotbal
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate