Poezie - Trenul alb de Călin Sămărghițan

poezii v3	Agonia - Ateliere Artistice \| Reguli \| Mission	Contact \| Înscrie-te



Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier

Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale

Texte Recomandate

￭ (Momentul acela cand…)
￭ prolegomene la un plan de acțiune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
￭ Băiatul meu
￭ masă pentru două persoane și un gol venit de nicăieri
￭ un poet îmbrăcat în negru și mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
￭ Copacul din hazardul acestei inimi
￭ ptiu
￭ Cum e muștarul pe mic
￭ Măria Sa Nesomnul
￭ Crepuscul
￭ să nu mori niciodată când sunt prezidențiale
￭ Capcană
￭ mamă moartă
￭ Unul dintre avataruri
￭ tragedie greacă
￭ în pod ard niște fotografii cu tine

Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact

Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor

Comentariile membrilor

Vizionări: 5935

Trenul alb
poezie [ ]
în viers clasic Colecţia: Poezii de dragoste

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Călin Sămărghițan [cailean ]

2009-09-28 | |

Zile-n care trece tren uitat prin gara
sufletului nostru adormit în crini.
Nu-ntreba, departeo, de ce tot mai rara
și-argintie lună prinde rădăcini.

Privești din fereastră cum piere celesta
viață-mi risipită și-uiți să mai respiri.
'Ce să urc, iubito? Doar trenul acesta
știm că este trenul alb cu amăgiri.

Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri.