poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-09-20 | |
Poți să îmi spui multe, și să mă simt bine în preajma ta
Eu tot cum sunt ori cum am fost rămân Mă îngân ca o placă zgâriată la pick-up Nu vreau să rămân, nici nu pot s-o spun și la alții Cum apa trece și pietrele nu, așa și vinul curge iar amintirile-mi rămân Am zis că niciodată să nu spun niciodată Dar de fiecare data am pus aceeași placă zgâriată Tu ești ceea ce am și vei fi ceea ce nu voi mai avea Cu o coajă de lămâie rasă mi-ai înmiresmat ceaiul Cred că e destul Nu voi a mă sătura nici ceea ce sunt a alunga Las` să-mi zgârâie urechile aceeași placă șifonată M-am obișnuit cu natura asta ce s-a lipit ca o năpastă De fiecare gând ce se deșiră din trecutul dureros Umplând cea cupă nevăzută Ce trebuie băută Când pe obrazu-mi nesătul coboară-n grabă lacrimă stătută Acuma pleci la treaba ta, ai uitat să-mi zici "pa" Bătătorind același drum până târziu "Of, of, și-un cartof", așez o glumă într-un oftat De-aș fi doar eu neîmperecheat cu viața bună De-ai fi doar tu mână de mână Eu lângă tine o glumă bună Să-i dăm cezarului ce-i al cezarului Atât că e destul E liniște cum a fost mereu sub călcâiul tău Sub care m-am uitat când ai plecat Din ce în ce mai liniștit am devenit Nu, nu vreau să rămân și nici să vadă alții
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate