Din dragoste n-ai cum să mori,
ÃŽmi spun prietenii mereu,
Dar au murit de multe ori
Chiar stelele din cerul meu.

Iubim prea mult sau mai de loc,
Iubim orbește, dar iubim.
Iubirea e un simplu joc
Cum nu se poate mai sublim.

De unde vine, din ce lume
S-a pogorât asupra noastră,
Prilej de tragic și de glume,
Strigăt de pasăre măiastră ?

În fânul orb n-au cum să-învingă
Făcând din Eros adversar,
Oricât ai vrea să te convingă
Victoria și al ei husar.

De dragoste n-ai cum să fugi
Nici timpul nu te poate ascunde
Ești sub imperiul unei rugi
Nepăsătoare și fecunde.

ÃŽn dragoste n-ai cum spera
Să sorbi din unde cristaline
Și medicii vor opera
Iar mincinoasele virgine.

Iubirea să o uiți nu poți
În pernă oricât ai să plângi
În lumea cu atâția hoți
Ești mai sărac atunci când strângi.

Ai repeta de mii de ori
Greșelile ce te-au durut
Cu aceleași gânduri ai să zbori
Spre dragostea ce a dispărut.

Știu că iubirea m-a rănit
Acum când mă destăinui vouă
Și am să aștept la infinit
Să-mi crească o inimă nouă.