Lenea ta e o apă foarte potabilă și
mâinile o frământă ca pe ceva necesar
într-o zi într-o zi ai
să afli ce e ascuns pe dinăuntru
sub pantalonii ca niște bătrâni bicicliști
sub albia de rufe tunsă proaspăt
ordonată și fixă ca un fragment de paranoia
ai să-mi suni predispozițiile ca pe niște clopote
ai să te strecori pe sub ușile larg deschise
în gurile tunurilor ai să te miri fumând o țigare
ai să umbli în mâini pe dinăuntru meu
ciupindu-mi nervii ca pe niște coarde vocale
ai să-mi numeri globulele roșii și ai
să-mi treci prin ficați cu ochii la stele.