poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-09-12 | |
A răsărit alt soare. S-a mai născut o zi.
Tu nu mai ești cu mine și nici nu mai poți fi. Tăticul meu de suflet, durere și de foc Trecut prin astă lume stingher, fară noroc Tu care mi-ai dat viață și care m-ai crescut Tăticul meu de carne, te-ai transformat în lut. Eu am rămas ca frunza ce rătăcește-n vânt Și voi trăi deacuma mereu cu tine-n gând Și-n fiecare zi cât o să mai trăiesc Mă va mustra durerea că nu am fost în stare Să-ți spun cât te iubesc. Aș răscoli pământul cu unghiile goale Dacă s-ar mai putea să-mi ieși o dată-n cale Și să mă ții în brațe cum mă țineai copil. Atunci murise mama. În paltonaș umil M-ai dus până departe, la voi în Armășești E-a același drum tăicuță. De ce nu-l mai găsești? Mai vino către mine, te rog, măcar odată Te strig cu disperare și cu iubire, TATÃ! Mai vino către mine, mai vino să mă vezi Adie pretutindeni copaci cu frunze verzi Iar eu sunt pustiită ca scrumul unui foc Tăticul meu de suflet, născut fără noroc... Că te-am iubit amarnic, eu singura ta fata Și nu am fost în stare ca să ti-o spun vreodata.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate