Ușor adie vântul printre dune,
O viperă pândește prada din nisip,
Deasupra mea un nor se descompune
Înseninându-mă la chip.

Rămâi puțin pe loc iubito,
Desprinde-te ușor din zare,
Pășește lin pe calea ce ți-am netezit-o,
Eu te voi aștepta cu spatele la soare.

Acolo e salvarea noastră,
Acolo unde apele se zvârcolesc,
Un val ne va purta spre noua noastră casă
Lăsând în urmă tot ce-i pământesc.

Ușor adie vântul printre dune,
Soarele ne pândește din nisip,
Nu știu dacă răsare sau apune
Dar tu iubito-n zare te-ai topit.