poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-08-27 | | Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
"Căci unul era toate și totul era una"
(Rugăciunea unui dac) Cilindri, conuri, sfere, bolizi, elipsoide Au nins de dimineață peste Sahare vide, Atât de șlefuite că-ți înfioară palma Vopsite-n alb și negru, încremenesc de-a valma, Și mult sunând, mă cheamă. Mă voi târî sub ele Etern reduplicate să-mi lunece pe piele, Să simt la subsuoară ovalul lor de gheață, Iar muchii paralele să mi se-nfigă-n față... Eu sunt, la fiecare, o prelungire curbă, Doar inima, tendința spre infinit conturbă. Ungând cu umbre solzii, încovoindu-și spinii, Ea bate zâmbitoare și caldă printre linii, Resuscitând orașe din punctele omise Și dans de pajeri blonde jucând peste abscise. De mult în repetirea figurilor pleșuve S-a distilat durerea sedimentată-n cuve Și toate le-nvelește în triste pungi bălțate Cu brazi, între lumini și pulberi agățate.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate