regret că nu-mi mai vine să borăsc
când văd un câine împrăștiat pe asfalt
precum dulceața pe pâine caldă

regret că-n loc de gură
am gaura-mpuțită a unei mese de snooker pe care cuvintele se ciocnesc
aidoma bilelor
apoi îmi intră alternativ pe gât: unul roșu, unul colorat, unul roșu, unul colorat…

regret că de fiecare dată când rostesc cuvinte albe,
chiar și în șoaptă, cu manta,
pierd

de fiecare dată când îți spun „te iubesc”
nu mai poate fi
întâia oară