Am uitat sa iubesc...
mi s-au terminat inimile
(iar cea care mi-a rămas
bate hâd, ca un clopot de carne)
le-am pierdut pe toate la cărti
servindu-mi-se in schimb cate o portie
de neant...si in el ma scald de atunci
(mare uscata de scai...)
mă agăt cu unghiile de cuburi de vazduh
dar nu mă rascumpără nimeni,
nici macar tu, cea nestiuta
si neiubita, trista probabilitate zdrelita...

ii invidiez pe ignoranti
in inocenta lor tâmpă
as vrea să mă scald uneori
să gust din fructul oprit
invelit in țepi
ce pentru alții rodește
atât de usor...
să gust...și din buze zdrelite
să mi se scurga mare de sânge
mare de dor...