mi-aș dori un sânge rebel
peste universul întins necitit
mi-aș dori tâmple fără grele amintiri
vă mai spun ieșiți din impas nu ca mine
dați cu picioarele-n
piatra grosolană a singurătății
fericirea este de esență divină
câțiva zei nu-i așa ostenesc pentru asta
vezi aceste vitralii
din aerul alipit luminii din catedrale
ar putea cuprinde câteva
din poveștile noastre
cândva binefăcător de naiv colorate