Adio tacere, ce ascunde lumină
Prin clipe uitate și nopti de iluzie
Căci viața pierdută, în noaptea senină
Se închide în lacrimi, durere și vise

Ce departe sunt de tine
Altar al suferinței neuitate
O tristă și uitată amintire
Îmi transformă clipa, în moarte

O lume neștiută, visată în povești
Mă cuprinde iarași, cu grele încercări
Noapte nevazută ,spune-mi unde ești ?
Să ascund în tine, amintiri de ieri

O ultimă iluzie, prin vis mi se arată
Ar vrea din nou să ardă, în amintirea ta
De ce nu mai vrei bate, inimă stricată ?
De ce, iar te ascunzi, de nebunia mea ?