poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-07-15 | |
Din mine ai crescut cu rădăcini de foc,
o simbioză saturată de crispare, doar la solstiții ne priveam zâmbind prin gratii de singuratate și-ntrebări. În ochi cu gloanțe strălucind stigmat nebunele de furii se dansau în tine, credeai că-s parte din averea ta pândindu-mi aerul ce mă dorea? O viperă mușcase din tăcere și-ncolacită între noi zăcea pândind, dar tu cântai bătând luna ca toba și-n zori, oglinda ne-arătau străini. Cireșile, ca picături de sânge, ne răscoleau instinctele primare, striveam trei vorbe pe pereți și geam crestând răboj pe orice vechi păcat. În noaptea zodiei ce-mparte anu-n două un înger a cules scânteia noastră rămasă prea stingheră și-nghețată pe ușa dintre două suflete rănite. Nu-ți dau tristețea mea să iei cu tine, doar mila mea, iertarea și blândețea să-ți mângâie trufia-ncrâncenată; tu dă-mi uitarea ta și-un fir de iarbă verde, consemn de întâlnire la cap de veșnicie.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate