poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-07-12 | |
Era odată-un pompier
Care lucra pe-un șantier La nu știu ce atelier, La PSI, ca zilier. N-avea un trai foarte prosper, Dar nu era, mă rog, șomer. Stătea-ntr-un pașnic cartier, Într-o căsuță, la parter, Cu vie, pe un șpalier, Și un pom mare, fructifer. Deci, nu era chiar pauper! În plus, avea elicopter, (De la un aventurier Căzut pe frontul din Alger, Ucis de un bombardier), Cu care se-nălța la cer, Să zboare spre debarcader, Unde,-nvelită în mister, Pe puntea unui velier, Frumoasă ca un giuvaer, Ședea o fată de miner, (Un maistru artificier, Pe zăcământ aurifer), Înfrigurată, ca de ger, Căci tatăl ei, acum șofer, Cu normă pe la minister, Un veritabil temnicer, O-mpiedica, foarte sever, A-l întâlni pe pompier. Zicea că n-are caracter, Lucrează doar ca zilier, Într-un serviciu efemer, Arată ca un pișicher, Și are, poate, cazier! Să cate, naibii, un bancher, Sau, cel puțin, un bărbier, Sau pe-un amic al său, frizer, Că e bogat și e becher, Și joacă rugby, pilier! Dar fata îi zâmbea, stingher, Căci îl iubea pe pompier, Că avea șarm și avea fler, Și, când interpreta Moliere, Sau mici fragmente din Voltaire, Parcă-i turna un somnifer! Și, într-o seară de Prier, S-au întâlnit sub palmier, Și el, zâmbind foarte lejer, I-a dăruit un colier, I-a pus o floare la rever, Și-a zis c-o ia-n elicopter, Că are loc de-un pasager, Și, luând farul ca reper, Vor decola către Tanger, Unde-a tocmit pe un berber, Să-i ia apoi c-un dromader, Să-i ducă-n cortul lui mizer, Făcut din foi de palmier, Legate cu un cateter, Pe un schelet de cornier, Și să-i ascundă-ntr-un ungher, De maistrul artificier, Că are-un upercut de fier, (Și și-a luat și revolver)! Și iată cum, privind spre cer, Stă fata pe un palier, (O ladă de recamier, Adusă de-un corăbier Din cala unui remorcher), Și-așteaptă-acum pe pompier, Romanticul ei cavaler, Cu trei valize și-un paner, Cu pâine, brânză, urdă, zer, De la un bun amic, oier, Că drumu-i lung pân’ la Tanger! Și au plecat probabil, Sper!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate