Ating mânuța ta!
Plimbând agale, zglobiu, zburlit
Norul de vanilie
- Boticul umed, lătratul fericit–

Ating ființa ta!
Privind către ieri și spre mâine
Aleea din parc,
Ce poartă mireasma pașilor tăi;

Ating privirea ta!
Cu pas înapoi, o secundă,
Spre lacrima ce răsare
Din ploaia iubirii adîncului meu;

Ating anii ce trec
Purtând cu ei idile, basme,
Căldura unui zâmbet,
Ce-ascunde misterul unui zece perfect!

Ating credința ta ?...
„Fericit făra tine” acum și aici
Gândind bucuria din zori:
De-a te zări, atinge, învălui în somn;

Ating sufletul pereche?...
Când liniștea, tristețea, singurătatea iți șoptesc
Cât de aproape iți sunt
În suferința ta, în „depărtarea” mea;

Ating o viață ...
Ingăduie-mi s-alint, să-ți cer să fiu
O lume pentru TINE,
Alesul, iar tu mireasa mea.