poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-06-21 | |
Din Murfatlar plimbată-i pana-n Lima
(epistolă culeasă după cincinalul Chilei de lame sub vapor de Angelli) Am citit din poemele baroce ale lui Gongora ”Pastramă trufanda” de I.L. Caragiale și prin cartea lui Herman Melville despre un troglodit amorezat de-o zână ca troienii de Elena despre un pachet pus original în aerul marin la frăgezit și despre pirații balenierei transformată-n vas fantomă însă prin cărți n-am mai pomenit povestea Văii Carasu ce-a dispărut acum un sfert de veac când un scund ghețar sau ciclop activ din timp în timp își ieșea criogenic din pepeni la câte-o plimbare dintr-o țară natală ajunsă bananieră în altele de sub Ecuador din podgoriile orășelului său (stalinist mijloc de Canal) apoi dinspre buticurile rase ca-n palmă-n Micul Paris până hăt El condor pasa departe pe spatele îndepărtat al vulcanicilor Tutupaca și Llullaillaco văruind milenar orizontul cu mersul puțin sesizabil la cinci mii opt sute cinsprezece respectiv șase mii șapte sute treizeci și nouă de metri cu tot aburul vaporilor lăbărțati ai cascadei Angel rulând pe gât și puțin mai sus de ceafă două specii dispărute ale vegetației sale capilare alpine – limba de mare cotă abisală fără atitudine demnă nu-i totuna celei de lemn (ce fi-va cândva transformată-n proiectatul tronson transcarpatic stând neexpusă fără a fi încă panglica inaugurării din Rucăr ci numai șuvița lungă a unui hâd Adolf sau bărbița Lenii-n Kremlin sub șenila durului ciclop) – ambele veritabile flori de mină proprie frumoasă având chelia renivelat porțelan Alpii nu sunt Carpați și Caucazul nu-i dealul Tibișir din Basarabi precum zice ex-edilul Capitalei fost corsar plimbăreț dar și menestrel pus pe transport ori pe-un sport deprins de unii care-n Vest n-au socializat de se-ntorc luând ce-apucă neandertalian expulzați de-acolo mai repede-acas’ adică iute cu-ale schiurilor aripi rupte înainte de-a schia bucuroși că n-au nimerit sub degete tărâmuri islamice aisberg lăsat la vatră dup-o mare-n revoluție mare lup de mare ocean cu mare calviție crede că iarna minții sale nu-i ca vacanța de mare la mare și promite ritos c-o să trăim doar sub el visul utecist de mai bine dansând pe-un dârdâit râset venit ciuntit după golirea de fum a unor Havane club după club de burghezii americani sau de englezi nemți francezi care de bine de rău mai investeau capital până când Capital-a fost lăsat-atunci doar pe seama unor putini vechi care nu mai vor să ne înapoieze nici lingouri nici limbi de pământ iar mai recent fieful capital-Ardeal și-a pierdut strategul ce-a luat avionul și nu trenul încât îl regretă urlând de săracie cruntă readministratul Þinut înghețat Post scriptum Aisbergul nostru vrea percing pe burtă la sfârcuri pe urechi nas sub buza inferioară ca un Moby Dick lovit de toate harpoanele sau de ancorele aruncate pe el de-alpiniștii cățărați și ei pe situație ca la rodeo ce se vor trezi și ei după salturi aruncați
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate