- Þine-ți coasta înapoi
Și dă mărul naibii ‘ncoace.
Ne-om vedea în viața de apoi
Când Iubirea ți s-o coace.

- Eu cu Cain și tu cu Abel,
Tu cu sabia, eu cu mărul,
Eu născând, tu la răzbel.
Dumnezeu ne bată felul!

Dar Adam s-a enervat ,
Raiul tot l-a defrișat
Și la toantă a strigat :
- Fă! Acia io-s bărbat!

- Și de vrei să îți dau mărul,
Ia de-acia,îți smulg părul,
Și îți rup și coastele
Dacă-mi faci năpastele.

Și uite-așa...au fost goniți
Pentru ca erau tâmpiți,
N-au știut ca să-și păstreze
Inima și mintea treze.