Pe seară te sărut cuneiform iubito,

Deja te-nghesui într-un gând.

Statornici-voi rând cu rând

Pe zbânţuiri de sânge-ceară.

Îţi voi clădi columne, piramide

Scurgându-se în cerul fără fund.

Vulcanii noroioşi fi-vor sorginte

Dorinţelor ascunse-n suflet-prund.

La noapte-înaripa-te-voi mireasă,

În dimineţi la piept am să te strâng.

Surpa-vom zile-n vise de pământ;

Sub luna plină, ambrozia culeasă

Ne va uni sub legământ.