poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2207 .



Via de la țară
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [amelii ]

2005-07-29  |     | 



Urechelnița cade ca proasta din vie.
Poc! Mă feresc din calea ei și... fie,
nu mă mai joc! Plec indignată spre alt loc.
În drumul meu, un grădinar.
-Am gândaci pe mine?
-Pe față n-ai, îmi spune.
Mă răsucesc pe călcâiul drept,
îi demonstrez, astfel, cum fac o piruetă…
-Nici pe spate.
-Dar în păr? insist.
In păr am lilieci.
I-am cules aseară. Aseară au zburat ciorchini,
ciorchini, din vie.
O fată trece printre noi:
-Am nevoie de apă! Apă!
-Șase ore de-acum încolo n-o să plouă, îl aud pe grădinar spunându-i.
Între timp găsesc niște bălegar într-un loc însorit…
îmi așez patul pliant lângă,
unde nu cad urechelnițe ci
doar se urcă…

de zece minute

melc, melc, codobelc…nu-mi răspunde
ce-o mai însemna și codobelcul ăsta?!
Muțenie! Mă furnică spatele…
Îmi răsucesc mâna într-un mod suficient de incomod.
Răsuflu ușurată. Era doar șnurul de la sutien în bătaia vântului.
Revin la condiția de melc
să aflu ce mai face.
În jurul cochiliei, bale; frunza prezintă urme serioase de lipici și bacterii.
melc, melc, codobelc…pe semne că l-a speriat ceva.
Via croncăne.
Mă uit. E grădinarul, îi taie crengile...el croncăne.
Credea că nu-l aud?
Sperie melcul, gândesc în timp ce
mă întorc pe partea cealaltă la soare,
zece minute.

final

Aparent melcul și-a părăsit cochilia.
Mai mult lipit de frunză, servește masa.
Lui nu-i priește soarele. I se usucă buzele
și până la Ialomița cea tulbure și caldă
s-ar zdrobi de-atata uscăciune.
Pe drum cochilia lui ar fi călcată de mistreți.
Mistreții sunt protejați pentru că sunt animale mari și de treabă,
care, de teamă să nu dispară, precum dinozaurii din cretacic,
(căci așa animale mari și de treabă,
cum sunt dinozaurii, n-au mai existat de-atunci)
distrug recoltele țăranilor.
-Despre măseaua mea nu scrii?
-Ba da. Că ți-e umflată.

……………………………
……………………………

Sub corcoduș ard lemne.
Carnea de mici stă înghețată la soare.
-Uiu-iu-iui-ui! Ce arde!
Mie la țară îmi place pentru că mănânc
ceapă cu ceapă, usturoi cu ceapă
și usturoi stins c-un pahar de pălincă.
În curte nu sunt animale, dar
țin să imit de mai multe ori pe zi
mugetul vacii, strigătul cocoșului și ouatul găinii.
Ce nebunie! Un câine latră din vecini
și via-i proaspăt tăiată.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!