poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-07-13 | | Înscris în bibliotecă de Ionovici Titi
Îți mai aduci aminte de-un timp ce nu mai este,
Mai știi acele locuri unde ne întâlneam, Și n-ai uitat-o încă acea dragă poveste De veșnică iubire ce-n taină ne spuneam? Poveste-așa de dulce, șoptită în deseară, Când filomela cântă c-un glas fermecător, Când toate-ți par eterne, și flori, și primăvară, Și scumpa ta speranță, și junul tău amor! Cu inima fierbinte și plină de credință Te-arunci în lume-atuncea și speri că-i birui, Și crezi că pentru tine, prin slaba ta voință, Chiar legile naturii în cale s-or opri. O, amăgiri nebune! Când vine toamna rece Și frunzele pe arbori încet îngălbenesc, Cum pleac-atunce toate ca visul care trece, Lăsând numai durerea în pieptul omenesc. Căci numai ea-i eternă; durerea nu se stinge, Durerea ne petrece prin viață la mormânt, Purtând pe cap coroana-i de lacrimi și de sânge Ca semn al stăpânirii ce are pe pământ.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate