splendidă intuiție a avut homer nu orb ci indubitabil femeie
și atât de adevărată încât ulise vrea să mă dea în judecată
pentru folosirea fără achitarea drepturilor de autor
a teribililor și impetuoșilor troieni
(fantastic animal cibernetic jumătate cal jumătate vierme
omonim contemporan și postmodern al centaurului)

și totuși de la ulise e clar ca lumina zilei de vară
că ne paște un viitor cu cap de cal
sau ne așteaptă după colț un viitor cu șiș banditesc

așadar toate drumurile la întoarcere se dilată
nu degeaba se încrâncenează unii împotriva efectului de seră
împotriva transformării feței pământului până când
apele vor emigra spre spatele acestuia
apoi vor pleca să colonizeze următoarea planetă
lăsând relieful să se scuze pentru plagierea solului marțian

noi vom deveni din ce în ce mai mici și mai verzi
ne vom hrăni prin fotosinteză și ne vor crește
în loc de aripi țepi să nu lăsăm apa să se evapore
(nu mai știu doar dacă „evapore” vine de la „vapor”
sau „eva” și „por”)

ne vor căuta colonizatori extratereștri verzile oase
prin piramide egiptene de nisip jumătate clepsidră jumătate noi
și vor conclude fals pentru locuirea noastră în aceeași rădăcină
că pământenii au fost o specie involuată și androgină

iubito iubito iubito de trei ori iubito
uite de altă dată ciclopii au dispărut deja
de la ultimele recensăminte ale populației
plecând să inventeze un nou christ în propria lor privire
mai pot fi văzuți exclusiv cu unicul ochi din frunte
(un ochi orișicum vede mai bine decât doi)
după unii sigur triunghiular după triunghiular sigur unii
după sigur unii triunghiular

la dracu
până și cuvintele s-au emancipat și iau realitatea în barcă
să o treacă contra cost pe malul celălalt
prin urmare totul are sens nimicul are contra-sens
poezia ca terț inclus