Am inima ferecată sub cheie,
Și cheia am ascuns-o undeva unde am uitat de ea.
Și s-a întîmplat să te aud, și vocea ta
Mi-a intrat în inimă, dacă nu era acolo deja, căci n-avea cheie.

Când soarele am crezut că ne-a apus,
Nu te-am mai văzut și am crezut că te-ai tot dus.
Dar un suflet în suflet mi-a rămas ascuns,
Și rănile mi-a vindecat de câte ori inima mi-a plâns.

Ești încă acolo și vei continua să fii,
Ai fost acolo înainte de a te întâlni,
Ai fost înăuntru, ai fost și afară,
Și a fost vară.
A fost și iarnă transformată-n vară,
A fost dragostea dintâia oară.

Te-am căutat fără să știu că te-am găsit,
Și te-am găsit și să te țin n-am reușit,
Și te-am iubit, și m-ai iubit.
Ce e înăuntru pentru un timp afară a ieșit.

Inima îmi este și va fi
În continuare locul în care vei găsi
Iubirea ce-ai abandonat.
Trăiește la fel ca înainte, cu nimic nu s-a schimbat.

Aș vrea să vii s-o iei,
Aș vrea să simți din nou căldura ei.
Nu ești decât o parte a sufletului meu,
Așa ai fost, așa vei fi mereu.