poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-06-08 | |
La ora opt in seara, un tren in gara s-a oprit.
E-atata agitatie! Multimi de fețe fara chip, Coboara, urca, se grabesc, Se-mbratiseaza, se urasc sau se iubesc. Un singur chip asteapta cu sufletul nelinistit, Fiinta cea mai draga si chipul său iubit. Ce scurte sunt si totusi lungi, minutele de asteptare, Ce lupta grea se dă, in inima sa mare ! Cu ochii tristi priveste iubita să apară , La ea ar vrea s-ajunga si totusi... nu coboara. Un suierat se-aude, semnalul de plecare. Incet trenul porneste, ducand in departare, Un suflet chinuit, arzand si plin de dor, Lasand in urma sa, peronul garii gol. E liniste acum si-afara s-a-nnoptat. O blonda fata doar, priveste cerul instelat. Ingandurata ea aude ecoul unui suierat, Al trenului rapid din gara, ce tocmai a plecat. Si alte trenuri pline de chipuri prin gara vor veni, Dar cel din gandurile blondei fete, in ele nu va fi.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate