*

Insatisfacția poemului

insatisfacția poemului
reținerea psihică
reticența în a crede în ceva sau cineva..
amalgamul dorinței de a fi tu și în același timp
altcineva
doar pianul cuvintelor e real iar fluturele
e sufletul mutat
în zona vulnerabilă
(un fel de înșelare de lungimea unui poem)
apoi am uitat chipul la care m-am gândit
în momentul care îl scriam
Bolero-ul de Ravel
Deșertul cămilelor însetate
Unduitoare cocoașe
Mersul mersul mersul
Și setea aceea acumulată
Nisipul clepsidră
dar nu-mi pare rău
nu pot oferi decât setea mea de cuvânt
precum setea după o abstinență!

cînd te vei stabili undeva
și vei iubi cu adevarat
poemul nu va mai fi haimanaua de ieri
rostul tău va definitiv haiku-ul

dragostea va lua locul hranei
te vei legăna în ritm
cu ființa iubită
nu vei arunca nada aventurii
cu oricine, numai hrănindu-te
cu umbra copacului Ei!

n-ai remarcat cum te trag
pe sfoara poemului si te întind la uscat ?
ești un robot datător de viață
de echilibru,
de bunăvoință,
de căldură sufletească,
ești o mașină de trepidații virile,
ascunse chiromanții refuzate de o
oarecare Ea!
chiar dacă mint
o fac ca să te trag
de mânica largă
dacă mai ai cămașa
ce ți-a înveșmîntat poemul pentru mine
casa ta toată
e un pat
casa ta toată
e garderoba mea
casa ta toată
e pasărea în zbor
casa ta toată
e inima mea
doar o închipuire
să te scriu cum nu ești
portret fără față, portret fără paspartou!!


aol.ro/2005/aprilie