poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-05-11 | |
Baladă pentru mulțumire
Moarte, mi-ai spălat atentă de-atîtea ori trupul și eu am tăcut, dar tu față de mine nu trebuie să taci, vorbește sau cîntă pînă cînd eu însumi nu voi renunța la mine, atunci nu vei mai fi... nu-ți voi mai aminti cum mîinile tale, zîmbind, îmi schimbau ochii cu ceea ce este privire din tine, cum mîinile tale îmi rotunjeau umerii șoptind: să nu mai lași femeia să se înalțe pe vîrfuri, cum mîinile tale îmi ascundeau în inimă un fel de înțeles. nu-ți voi mai aminti cum mi-așezai pe tălpi, din experiențele tale, căldura părăsirii și-mi dăruiai tăcînd încălțătura ta, ca să nu mă-nțepe timpul. te-ai depărtat ușor și m-ai privit așa cum face-un pictor, ai alergat, m-ai prins de gît, îți atingeai picioarele și scîrțîiau cumplit. e singura amintire, Moarte, care mai leagă despărțirea noastră, iar dacă întîmplarea va mai face să ne-ntîlnim vreodată, totuși, pînă atunci, vorbește-mi sau cîntă-mi...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate