Reconstituiri vagi; strada prafoasa
De mahala orientala, ora sase,
Obosit de darnicia prietenului care turnase
Vinul peste pahare, pe masa.
Geam de pacla, un patefon increzut
Incepea, pentru a patra oara o cantoneta.
Strada, strada blestemata, a ivit o silueta,
Si ochii tai m-au faramat si m-au durut
Mirosul samburelui crud,
De sarutare si oftat, mă incape.
Vezi? Versul e mic si e ud
De lacrimi, tentatii si ape.
Prietenul acela, patefonul carciumarului,
Posirca cea de toate zilele sunt fără folos.
Voi strivi miezul zarzarii, buzele paharului,
In cinstea prafului si a vedeniei.
Ce frumos m-ai zvarlit, ce frumos...