Voiam ca tu să fii aleasa,
Să mă îndemni să fug de-nchipuiri
Și de fantasme reci ce-mi scuturară pleata,
Cu grele amintiri și mângâieri.

Eu am crezut că pot să îți arăt
O mare mai albastră și mai calmă
Și-o vorbă mai adâncă decât groapa
Din care așteptam să mă ridici.

Dar plin de curbcubee am pornit,
Și-am râs când am văzut venind iar norii
Și râd nervos acum când te-am zărit
Departe, tu, în umbra nepăsării.

Un zâmbet, un zâmbet zăpăcit de vreme
Îmi mai stârnește amintirea ta
Și-o să te șterg din pagina mirării
Și la cuprins te trec la "Te-am iubit".