Am izbutit a-mi alerga tristețea
Și-n ochi iar mi-a sclipit iubirea;
Am pășit aprig pe cărările iubirii,
Cu gândul de-a regăsi fericirea.

Sunt astăzi raza soarelui ce iar străluce,
Sunt licuriciul rătăcit în noapte,
Imaginea cea veselă a tinereții
Și suflul pătimaș al vieții.

..................................................

Te-am întâlnit pe când nu mai credeam în vise,
Eu te-am privit, ceva la tine mi-a plăcut nespus,
Erai în mintea mea o stea ce niciodata n-a apus,
Și ești și-acum un chip îndrăgit de mine.

Þin minte clar – un zâmbet ce m-a cucerit,
O veselie ce-am văzut la tine – m-a pătruns,
M-a-nvăluit în trecătoarele dorințe de-a ajunge la tine,
De-a te iubi și de-a uita de lume.

.....................................................

Prea multe vise și puține realizări,
Prea multe gînduri ce m-au rătăcit,
M-au alungat în grabă-n amintiri,
Amintiri în care „tu” și „eu” nu s-au găsit;

Dar astă dragoste-i prea mare pentru a se pierde,
Două inimi poleite de bunătate în joc,
Grabnica tinerețe ce ne mișcă din loc,
Ne-apropie tot mai mult, în dragostea noastră crede...