poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-04-01 | | Înscris în bibliotecă de Maria Tirenescu
Din tren, în zori, văd cerul ca o apă
Prea limpede cu scoica lunii-n fund. Plopi înalți la luminișuri dau să-ncapă: Iscoade sunt și zările pătrund. Spre răsărit ard coifuri parcă-n pară, Cu jar de aur suliți se aprind; De-acum gloata umbrei o să piară. Arcașii tainici arcurile-și prind. Dar meri și peri și pruni de pe coline Răspund și ei, trăgând cu praf de flori, Și-n bâzâit de gloanțe de albine, Desfășură un lanț de trăgători. Podgoria-i toată nouri de șrapnele Încremenite-n aer de Prier. De raze fugărite rândunele În escadrile răzlețite pier. E soarele biruitor. Cireșii Au ridicat, învinși, steag alb în vânt. Livezile își numără plăieșii. Un cuc dictează pacea pe pământ… Lumină pretutindeni! Primăvară Și verde proaspăt ca un suflet nou Și mieii albi ca merii albi din țară Și pacea-n gânduri vechi și-n graiul nou. Și sus, pe zarea vremii, ca o dungă De mări albastre cu sclipiri de nea, Bucegii neclintiți, pe când se-alungă Și tren și primăveri și viața mea.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate