Acum, că totul s-a schimbat cu adevărat
Și ideile îți vin treptat, treptat
Și poți spune că nu a rămas nimic de realizat,
Mă întreb întruna, de ce nu ai plecat?

Să nu înțelegi greșit...Nu te alung,
Dar drumul mi s-a părut așa de lung.
Când defapt totul a fost să te găsesc
Am impresia că ești un dar ceresc.

Îmi pare ciudat, că o să rămai.
Și sper că voi putea să te primesc,
Căci mai mult nici nu îmi doresc,
Dar mi-e frică să pășesc cu tine-n rai.

Și o ultimă dorință am și eu...
Să rămâi, să te alint, să te iubesc,
Căci simt nevoia doar să te privesc,
Și să rămâi mereu la sânul meu.