mângâiai relaxat îngerii pe creștet
și puneai cu ei rămășag pe fâșii de eternitate
că poți zbura.
stăpân al plecărilor
liberalizai apoi cuvântul
în orgasme semantic
năucitoare

eu așa te știam

redefinesc punctiform întâmplarea
pe umerii macilor dezertați din surâs
și calc giratoriu pe semne Braille
seduse carnal
evadarea din cerc a devenit
invariabil desuetă

tu așa mă știi

eu nici nu exist
întâmplătoare umbra
tatuează trecutul cu endorfina întrebărilor
piramidal cronice







N.A. Textul este inspirat din textul "Idola mentis" - de Dan Tristian - și se constituite într-o replică la acesta: http://www.poezie.ro/index.php/poetry/78532/index.html