Ce mai faci iubită rătăcită?
Te-am căutat disperat peste tot,
Am intrat până și în sufletu-mi
Dar nu mai erai acolo.

Mi s-a spus că ai plecat,
Că ai luat trenul de nouă fără un sfert,
Trenul viselor, și ai plecat de tot,
Sau cel puțin așa mi-a spus portarul.

Dar draga mea, ce ai facut?
Ai uitat fereastra deschisă,
Schimbând ordinea lucrurilor
Și acum nu mai găsesc ieșirea.

Cum ai putut să faci una ca asta?
Ai uitat câte am facut pentru tine?
Ai uitat cum ne petreceam diminețile,
Cum stăteam și ne uitam unul la altul ca doi oameni proști?

După aceea mă duceam în bucătăria îngrămădită
Și îți găteam un ochi chiar de la mine,
Servindu-l alături de niște vorbe dulci
Și de niște buze cu aromă de petale trandafir.

Ai uitat cum în fiecare dimineață te îmbrăcam
Și cum în fiecare seară te dezbrăcam in pași de dans?
Ai uitat deja de bețișoarele parfumate care ardeau
Intr-un colț de cameră chiar lângă șampania “Angel”?

Alături de obicei ne aflam noi și uleiul de trandafir,
Ulei în general servit alături de muzica de Barry White
Impreună cu lumânări arzătoare și masaj erotic,
Incheiat cu adormire de trupuri goale.

.............................................

“Hei băiete, haide repede aici! ”, strigă portarul
“E ceva important, singura ta chiriașă s-a întors!
Și pretinde că nu a fost decât până la piață
Să cumpere castane și un nou set de lumânari arzătoare.”

Mă duc, mă uit, e făptura mea cea dulce,
Și apoi, mă răstesc portarului să-i dea voie să intre
Și mă apropii încet să-mi dea o gură dulce
Oferindu-i din nou o cămăruță drăguță, de suflet.