in soare licareste-o meduza ca o floare de crin aruncata in mare
vifor de stele in universul necunoscut uneste gaurile negre.
din toate se naste materia vie un puf de papadie peste ape.

din luna coboara o raza de soare pe care-o priveste un sarpe
ce musca din marul intins peste calea de lapte de floarea de crin.
din toate se naste materia vie un bot de lut peste noapte

prin care alearga o umbra de soare pe care-am zarit-o in vis
in paradis sta sarpele cel cu ochii de-a pururi deschisi
de paza copacului vesnic nestins ce ne cunoaste.

din soare coboara linga copacul mort
cete albastre de heruvimi cu sabii de foc
sa pazeasca materia vie de visul etern de-a trai.

un bot de pamint din palma puf de papadie suflind
si in dinti c-o floare de crin coboara lin
in soare sa doarma visul etern...