poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-01-14 | |
Am atins cu buze insetate
petala timpului ce a trecut… Si timpul care a trecut a devenit al meu. Spiritul zboara spre miezul vietii de apoi, dar spiritul nu mai gaseste in loc stiut, nimic. Puritatea lacrimei de sange a fost patata de pacatul haosului in care traim cu totii. Idealul a intins mana catre nimic si au format perechea perfecta, iar curcubeul le-a fost inel de logodna. Sunt doar un strop de tarana pe fata limpede a Universului si indraznesc sa-l pangaresc cu dorintele mele meschine si nesabuite de mai bine. Vreau nimicul si primesc totul drept pedeapsa. Sunt prea neinsemnata pentru a-l aprecia, asa ca-i intorc spatele cu nepasare. Norocul ma ia de mana pentru a ma conduce spre comori ascunse lumii, spre iubiri imposibile ce devin realitate, spre abisurile vailor cunoasterii si spre miezul fierbinte al chakrelor. Eu insa ii raman fidela iubitului meu, lotusul de alta-data, si imi imbratisez sfarsitul. Vreau sa mor in nestiinta, dar cu speranta inca arzatoare in culcusul inimii ce a incetat sa mai bata.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate