|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
￭ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Fiu al omului
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Nichita Danilov [Nichita_Danilov ]
2005-01-06
| |
Înscris în bibliotecă de claudiu banu
1.
Peste tatăl meu
trist cade umbra
și tata cosește. În urma lui
mama leagă snopii
cosiți. Li se lungește umbra
pe paiștea arsă.
2.
Mă privește tata din urmă
și-l simt, dar nu-mi întorc
spre el fața. O aud
pe mama cum mă strigă
din urmă, dar nu-mi întorc spre ea fața…
3.
…O, fiu al omului,
fiu al omului…Nimic, nimic…
 |
|
|
|
