poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-11-05 | |
Acest anunt este pentru toti. Dar stiu ca doar tu il vei intelege. Tu. Pe tine te caut de mult timp. O vreme te-ai intrupat intr-o fata: Irina. Apoi ai parasit-o. Ea a ramas, dar tu nu mai erai in ea, s-o iluminezi.
De atunci te caut. De cateva ori am crezut ca iti simt respiratia in ceafa. M-am intors. Cu respiratia taiata. Nu. Nu erai tu. Intalneam cate o pereche de ochi frumosi care ma priveau intrebatori. Plecam. Toti ziceau ca sunt cam sarit. Multi ma intrebau de ce butonul meu de volum e dat la maxim. Stii si tu de ce? Primul raspuns ar fi ca imi place viata. Al doilea e ca te caut. Nu pot reduce turatia motoarelor.Daca nu am timp viata asta sa te gasesc iar? Nu stiu cine esti. De unde vii. Cum arati. Ce ai facut pana acum. Dar stiu ca te voi recunoaste. Pentru ca soarta ta sunt eu. Iar a mea esti tu. Ai auzit urletul vreunui lup pe o colina? Eu da. Si stiu ca toti l-am auzit. Dar de inteles l-a inteles doar cea careia ii era adresat. Ma auzi? Daca da, da-mi un semn. Simt ca esti aproape, in padurea umana care ma inconjoara. Pentru mine. Draga mea.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate