poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-11-02 | |
O ființă stă în palma-mi tremurândă, facută cuib. În vinele-i mici și plăpânde ultimul fir de viață se subțiază cu fiecare secundă. Mă privește cufundat în ultimele-i clipe de lumină, cu ochii-i sângerii de gugustiuc, rugători și sinceri...I-aș da, dacă aș putea, din viața mea...Ghearele morții îl cuprind, iar durerea ce o simte mă cutremură. Tremură incontinuu, își miscă capul mic în feluri neștiute, încearcă să respire. În zborul lui, cu ultimele-i puteri de a reveni pe Pământ, își zbate aripile-i, pe ultimul său drum, în palma mea...durere crudă...viață, unde ești? În palma-mi ramas-a doar trupu-i neînsuflețit și rece de copil. A murit. Ochii-mi împăienjeniți de lacrimi îi plâng suferința cruntă...îi mângâi puful moale ce în curand va desfăta pământul. Piciorușele-i de gheață, în semn de rugăciune, mă-nfioară...Dar nu sunt Dumnezeu, iar el e mort și-asa va rămâne...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate