Fiecare om isi are propriul pod al constiintei.Stai sa vad ce-am vrut sa spun.Nu-mi amintesc. Ma intorc, o clipa,da,intorc manusa pe dos,ma agat, nu gasesc. Ce rahat am vrut sa spun domnule?Copiii ma deranjeaza, nu le raspund, tin ochii inchisi si ei ma trag de cap sa ma sarute. Capul se pleaca (de introdus imagine gaina moarta). Fiecare om…pod al constiintei…Adica ceva pus deoparte. Mi-am amintit. Ah. Voiam sa spun ca-mi place sa ma joc si sa-mi imaginez ca un scriitor maare,buun,mort,ma cheama la apel cand mi-e lumea mai draga si ma pune sa notez.Cel mai mult ii place sa ma deranjeze pe veceu ,am acolo o fereastra de unde scrutez orizontul. La sfarsit semnez cu numele meu, el (scriitorul )se retrage in patru degete (de la picioare)inainte sa incheie, ma lasa pe mine, macar atat,mai trec putin pe deasupra si-apoi introduc sula in coastele realitatii ca totul sa reverbereze in propria imaginatie, director pod,director constiinta. Vezi Claudiu ca am invatat ?