|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ Apoi reîncepe forfota obișnuită
￭ soare de sticlă
￭ sunt în corpul meu
￭ biserica trupului
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Corespondente
personale [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Irina Iacovescu [irina ]
2004-05-31
| |
Atât de asemănător cu tine și totuși atât de diferit cu fiecare zi care trece îți încolăcești brațele din ce în ce mai nehotărât în jurul amintirilor acestora. Ce risipă, ce dărnicie întru zădărnicie.... Până la ultimul amănunt noi suntem străini...
Ha, ha, ha! Nu te-ai prins încă de truismul ăsta?! Compasul vieților noastre se rotește din punctul T0 al oricărui început posibil și tinde să atingă infinitul dez-amăgirilor... acolo unde nimeni nu ajunge. Și totuși, paradoxul e nul.
 |
|
|
|
