poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-03-04 | |
Dumnezeu a fost ca noi, cu noi, prin noi, nimic nu a mai fost dupa ce El a plecat, NIMIC. Nici ura, nici iubire, nici furie, nici frica, nimic din ceea ce ne face pe noi oameni. A ramas doar o lume pierduta si stranie, un desert in care firele de nisip nu mai au nici o noima.
In lumea asta ratat m-am trezit eu, dintr-un somn adanc ce parca a durat veacuri. M-am trezit doar ca sa aflu ca tot visez visul in care visam,; un vis ciudat si fara un sens bine definit, despre care nimeni nu stie cum se termina, cand se termina, daca se termina… Ne nastem fara nici un pic de libertate, nici numele nu ni-l putem alege singuri si totusi toata lumea spune ca suntem liberi, ca ne nastem liberi si egali, cand de fapt, aceste lucruri nu exista si nu au existat niciodata, singuri ne-am proclama independenta in fata unei sorti care nu aude si nu vorbeste. Suntem prea orbi si prea surzi ca sa ne mai putem vedea pe noi oglinditi in sufletele noastre, pusi fata in fata cu Dumnezeu. “Et par le pouvoir d’un mot Je recommence ma vie Je suis né pour te connaitre Pour te nommer Liberté.“ Paul Éluard
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate